BINE AŢI VENIT ÎN TOPLIŢA ROMÂNĂ

                   Legenda oraşului spune că în jurul anului 1300 câtiva voinici au trecut din Moldova ca să caute noi surse de venit. Ajungând într-o vale frumoasă plină de păduri şi prin mijlocul căreia curgea un râu adânc şi bogat în apă, au hotărât să se stabilească în acel loc întemeind primele familii. Acest loc pare să fie actualul teritoriul al Topliţei. Pe de altă parte numele de Topliţa vine din slavonescul Topli = apă caldă.

            Oraşul are o populaţie de aproximatif 16000 de locuitori iar dezvoltarea sa fiind strâns legată de exploatarea şi industrializarea lemnului. Perspectivele dezvoltării oraşului sunt oferite de preocuparea pentru prelucrarea superioară a masei lemnoase şi de intensificare a turismului. Topliţa este punctul de încrucişare a unor importante căi rutiere, D.N.12 cu D.N.15 care, pornind din Târgu Mures, duce la Bacău.

            La iesirea din oras, la km 7, spre Borsec se află mausoleul eroilor români, de la Secu. Traseul D.N. 15 trece prin Pasul Borsec, întâlnind în cale "Stâna din Călimani", unitate cu un specific păstoresc şi cu un bogat peisaj montan. In aceeaşi zonă se poate vizita cea mai mare carieră de andezite din întreg masivul, de la Dealul Alb (1340 m), alcătuit din mai multe straturi de roci formate ca urmare a unor depuneri repetate de lava. De la cabana Dealul Alb, până la lacul Iezer (2 ore) se poate parcurge traseul pe jos. Lacul Iezer fiind aflat la poalele vârfului Răchitiş, la o altitudine de 1750 m, cu o suprafaţă de 1300 mp şi o adâncime de 3 -5 m. Topliţa fiind o aşezare într-o zonă deosebit de frumoasă cu un bogat peisaj geografic, este renumită prin împrejurimile care sunt un adevărat paradis al vânătorilor şi pescarilor sportivi, care fac dese excursii aici atât vara cât şi iarna. Oraşul se remarcă printr-o vizibilă dezvoltare urbanistică din ultimi ani; construcţii impunătoare, unităţi industriale noi, hotel, spital modern, judecătorie şi unităţi de învăţământ.

            Din punct de vedere spiritual oraşul se află într-o continuă dezvoltate. Populaţia este majoritar ortodoxă si de naţionalitate română 80 % şi 20 % minorităţi, fapt regăsit şi în multitudinea de biserici ortodoxe (5 Biserici ortodoxe şi o Mănăstirea Sfântul Ilie cu două schituri aparţinătoare Mănăstirea Doamnei şi schitul Gura Izvor), două biserici catolice (una greco - catolică), o biserică reformată.

            Din punct de vedere politic orasul a fost un oraş bine poziţionat şi bine colorat politic. Până ân anul 2002 a fost condus de către PSD, actualmente (2004) la conducerea oraşului se află un primar independendent.

            Învâţământul este bogat şi divers, existând 8 scoli primare şi generale, un număr de 2 licee (Liceul "O.C. Tăsloanu si Colegiul Naţional Mihai Eminescu") şi o şcoală de învăţămât cu 12 clase Kemeny Janos, toate prezentând o arie curriculară bine dezvoltătă cu profile atât în cadrul şcolilor de arte şi meseri cât şi în domeniul învăţământului teoretic şi vocaţional.

            Ca şi distracţie oraşul dispune de 2 ştranduri, o staţiune  si mai multe restaurantre şi terase ce au şi program de discotecă. Iarna se poate beneficia de 2 pârti de schi una dintre el fiind dotată cu cablu pentru a ajuta la urcare, teren de patinaj, iar zona geografică favorizează jocuri specifice acestui anotimp.

            Topliţa are nenumărate resurse naturale nexploatate si care sunt la discreţia tuturor: Apă termo - gazoasă, apă de o puritate excepţională (Pârâul Rece - Zencani), cupru, sulf iar defileul Topliţa - Deda este consemnat ca Rezervaţie peisagistică lucru dovedit cu ochiul liber.